Şi totuşi, fără brânză ar fi cam trist prin farfuriile noastre. Eu una, dacă nu am câteva sortimente de brânză în frigider, parcă n-aş avea nimic. Chiar acum pe raftul rezervat lactatelor am telemea, mozzarela, Pecorino Romano, Grana Padana, Năsal, brânză de burduf, brânză de vaci, brânză fermentată Bobâlna şi un amestec de brânzeturi italiene. Bineînţeles, smântână, iaurt grecesc, unt şi lapte. Nu demult pe acelaşi raft erau câteva sortimente de brânză de capră, cu cărbune, cu mucegai, cu ierburi mediteraneene, caşcaval cu trufe. Staţi liniştiţi, mâncăm şi alte chestii!
Am observat că multă lume nu face difierenţa între un caşcaval şi o brînză fermentată şi maturată, iar cu toată nebunia din ultima vreme cu brânzeturile, m-am gândit că nu v-ar strica nişte tipsuri.
Aşadar caşcavalul e o brânză opărită, ceea ce îi permite diverse adaosuri. Asta nu înseamnă că în toate brânzetutile opărite vom găsi celuloză sau alte ciudăţenii.
Brâzeturile fermentate nu acceptă completarea volumului suspus fermentării cu ingrediente nepotrivite din simplul motiv că ar perturba procesul de fermentare, care se desfăşoară lent şi la temperaturi mai scăzute. În plus adaosul de fermenţi lactici înseamnă un pas înainte în digestie, iar dacă respectiva brânză fermentată este îmbogăţită cu mucegaiuri nobile, vom beneficia de un plus de savoare, dar şi de un stimulent digestiv.
Că e din lapte de vacă, oaie, capră sau bivoliţă, alegeţi o brânză despre care ştiţi cum e făcut, că nu degeaba s-a inventat Denumirea de Origine Controlată. Când nu avem o asemena etichetă la îndemână, e mult mai bine să apelăm la mărcile despre care avem informaţii sigure despre laptele utilizat şi modul de preparare.
Căpşuni şi fragi 