Legenda amerindiană a căpşunilor

Până apar capşunile autohtone, poate gustaţi o povestioară!

Se spune că atunci când primul om a fost creat, i-a fost dăruită o parteneră şi au trăit fericiţi împreună mult timp, dar la un moment dat au început să se certe, până când femeia şi-a părăsit bărbatul, îndreptându-se spre „Nundagunyi”, ţinutul de la răsărit.

Bărbatul o urma singur şi îndurerat, dar femeia mergea înainte, fără să întoarcă măcar o dată capul. Până când lui „Unelanunhi”, Soarelui i s-a făcut milă de el şi l-a întrebat dacă mai era supărat pe femeia sa. Acesta a spus că nu era şi atunci Soarele l-a întrebat dacă ar dori ca femeia să se întoarcă la el, iar el a răspuns că ar fi bucuros să se întâmple asta.

Atunci Soarele a aşternut un covor de afine coapte de-a lungul cărării pe care mergea femeia, dar ea a trecut mai departe, fără să acorde atenţie fructelor. Mai încolo a pus o tufă de coacăze negre, dar nici acelea nu au impresionat-o.

Alţi arbuşti şi tufe roditoare, unul, două şi trei, apoi pomi acoperiţi de fructe coapte, roşii apăreau pe marginea cărării, încercând să o tenteze, dar ea trecea mai departe, până când, la un moment dat a zărit în faţa ei un strat mare de căpşuni coapte, primii pe care Soarele îi zămislise.

S-a oprit să culeagă câţiva ca să mănânce şi în timp ce culegea s-a întâmplat că s-a întors cu faţa spre apus. Îndată ce prima căpşună i-a ajuns pe buze şi aroma îi învăluia gura, amintirea bărbatului ei se contura tot mai puternic, încât i-a fost greu să pornească din nou la drum.

S-a aşezat, dar cu cât stătea mai mult, cu atât i se făcea mai dor de bărbatul ei şi până la urmă a început să culeagă un buchet cu cele mai frumoase căpşuni, apoi a pornit spre el, ca să i le dăruiască.

S-au întâlnit fericiţi şi au făcut împreună drumul înapoi spre casă.

*

Am cules povestea pentru voi din Istoria, miturile şi formulele sacre ale indienilor Cherokees, scrisă de James Mooney.

Indienii Cherokees le spun căpşunilor „a-ni.” Ţinutul lor era renumit pentru bogăţia în căpşuni şi aroma deosebită a fructelor crescute acolo.

Chiar şi azi, ultimii Cherokees ţin în casele lor căpşuni ca talisman, amintindu-le celor ce se iubesc să nu se certe.

Lasă un comentariu